Colectarea si procesarea datelor

Setul minim de date necesar

Inregistrarea datelor ar trebui sa se bazeze pe raportari individuale pentru fiecare pacient. Un registru ar trebui sa inregistreze atat datele despre interventia chirurgicala primara, cat si despre cea de revizie a implantului primar. Scopurile studiilor trebuiesc decise inca din procesul de planificare, si plecand de la acestea trebuie definit setul minim de date necesar, astfel incat datele colectate sa fie suficiente pentru studiile ce trebuiesc realizate.

Datele colectate despre un implant

Intr-un registru de endoprotezare, data interventiei, diagnosticul sau motivul reviziei, tipul reviziei, tipul de abord, folosirea de grefe osoase, endoproteze, ciment, si profilaxia cu antibiotice sunt date minim necesare. Registrul Norvegian colecteaza date separat despre componentele: Cap, Cupa, Coada, pana la nivel de numar de catalog. In acest fel, rezultatele despre diferitele tipuri de proteze pot fi comparate separat. Pentru a asigura date precise despre un implant, chirurgii trebuie sa foloseasca etichelte cu cod de bare, care contin numerele de catalog ale fiecarui producator (vezi clasificare tipuri implante endoprotetice).

Colectarea datelor

Deoarece studiile registrelor acopera perioade mai lungi de timp si contin un numar mare de chirurgi si pacienti implicati, comparativ cu alte metode, mai multe principii trebuiesc subliniate:

1. Pentru a asigura o raportare corecta si completa, chirurgul trebuie sa completeze formularul corespunzator imediat dupa interventia chirurgicala.

2. Trebuiesc folosite formulare simple si scurte, deoarece nu toti participantii sunt la fel de implicati si rabdatori.

3. Pentru ca formularele incomplete nu pot fi introduse in analizele statistice, numai informatia esentiala si usor disponibila chirurgului trebuie ceruta.

Parerea generala este ca in prezent, raportarea catre registre cea mai practica se face folosind formulare de hartie. In unele registre, precum cel Suedez, datele se raporteaza prin e-mail, dar aceasta metoda nu este sigura, iar datele pacientilor nu este bine sa fie trimise intr-un mediu nesigur.

Analizarea datelor

Pentru a reusi prelucrarea volumelor mari de date ce sunt implicate intr-un studiu este nevoie de un program soft de statistica. Cele mai folosite programe de statistica sunt SPSS (SPSS Inc., Chicago, IL, USA) si S-PLUS (Statistical Sciences Inc., Seattle, WA, USA), insa la fel de bine se pot folosi si alte programe specializate (ex: SAS, SAS Institute, Cary, NC, USA).

Analiza datelor din punct de vedere statistic descriptiv este necesara, alturi de rezultatele in timp si datele demografice pentru diferitele grupuri de tratament comparate. Analizele duratei de viata a implantelor endoprotetice au fost cel mai mult folosite in cadrul registrelor de artroplastii, dar sunt aplicabile de asemenea si in alte domenii ale chirurgiei ortopedice, in special in studii unde un anumit grup de pacienti, cu un anumit tratament, sunt tinuti sub supraveghere pana cand intervine reinsertia sociala a acestora sau apar complicatii.

Analiza duratei de viata a implantului

Diferitele metode pentru a calcula rata de supravietuire au in comun faptul ca toate analizeaza durata de timp pana cand intervine o problema (degradarea implantului sau decesul pacientului). Posibilitatea de a include date despre pacientii la care nu au intervenit probleme ca cele mentionate, deosebeste analiza supravietuirii de alte metode statistice.

Astfel de date se numesc 'incomplete' sau 'cenzurate' si pot aparea in momentul in care un pacient nu are nici o problema a implantului pana la finalizarea studiului,in cazul decesului pacientului sau a lipsei unui formular de urmarire periodica a pacientilor. Functia de supravientuirea implantului reprezinta probabilitatea ca, intr-o anumita perioada de timp, un pacient sa nu raporteze nici o problema a implantului.

Sursa: "Outcome Measures in Orthopaedics and Orthopaedic Trauma" by Paul Pynsent, Jeremy Fairbank &Andrew Carr