Conceptul de Registru National de Endoprotezare

Introducere

In ortopedie, cele mai intalnite studii realizate de registre au avut ca scop urmarirea calitatii numarului mare de tipuri de proteze si tehnici folosite, multe dintre ele fiind de altfel complet nedocumentate. Registrele acumuleaza de obicei date despre pacienti cu anumite diagnostice si tratamente, si se analizeaza rezultatul final. Registrele pot fi unelte foarte folositoare atat in cercetare, cat si in cazul controlului calitatii. In ortopedie se folosesc relativ putine evaluari statistice: teste randomizate controlate, si studii din registre. Din moment ce testari randomizate cu un nivel de urmarire a pacientului multumitoare nu prea exista fiind dificil de realizat, studiile din registre devin mult mai usor de efectuat, deoarece acopera cu o usurinta mai mare perioade lungi de timp si numar mare de pacineti. Diferenta este ca studiile din registre nu au caracter exeprimental, ci observational / retrospectiv.

Definitie

Registrele medicale de obicei acopera pacienti din una sau mai multe grupuri diagnostice, sau pacienti care beneficiaza de anumite tratamente sau interventii chirurgicale. Un registru poate acoperi pacienti dintr-o tara intreaga, o regiune, un grup de spitale sau un grup mic de chirurgi. Pacientii sunt urmariti pe intreaga perioada de viata, sau pe o perioada limitata de timp. Rezultatele diferitelor tipuri de tratament sunt comparate in baza datelor acumulate.


Scop

In registrele de artroplastie/endoprotezare, scopul este in principal acela de a urmari interventia chirurgicala de revizie, pentru a compara calitatea diferitelor tipuri de endoproteze, ciment si tehnici operatorii, si de a detecta implantele de calitate scazuta cat mai curand cu putinta. In general, scopul registrelor medicale ar fi acela de a analiza si compara rezultatele diferitelor dispozitive si tratamente care sunt in folosinta, si de a determina cea mai potrivita metoda de actiune, cat si definirea riguroasa a acesteia.



Rezultate

Interventia chirurgicala de revizie endoprotetica si supravietuirea unui implant sunt de obicei urmarite de registrele de endoprotezare. Avand ca baza de pornire datele despre implantul primar si apoi despre cel de revizie, se poate determina durata de viata a diferitelor componente ale unui implant si se pot analiza motivele ce au dus la revizie. De asemenea, daca suficiente date despre varsta, sex, diagnostic, tehnici operatorii, profilaxie antibiotice, medic, spital, etc sunt inregistrate, impactul acestor factori de risc poate fi investigat.

Identificarea pacientilor si urmarirea lor in timp

In registele scandinave (de exemplu), considerate cele mai vechi si cu cea mai mare experienta in acest domeniu, chirurgul raporteaza "numarul de identificare national (ID)" pentru identificarea pacientului in baza de date. In tari cum este Norvegia, chirurgul are nevoie de consimtamantul pacientului pentru a putea trimite date personale catre registru, iar aceste date sunt oricum confidentiale. Folosindu-se acest ID (in cazul Romaniei acesta este CNP-ul), informatiile despre o interventie chirurgicala ulterioara pot fi legate de cea initiala, chiar daca pacientul nu se reopereaza in aceeasi clinica. Intr-un astfel de sistem, in care toate spitalele si toti chirurgii participa la transmiterea datelor catre registru, si in care datele despre decesul, migrarea sau imigrarea pacientului sunt disponibile, urmarirea in timp a pacientului ar fi in mare parte completa.

In alte tari, unde un astfel de sistem nu este posibil, sau exista doar registre regionale, alte sisteme de urmarire in timp trebuiesc gasite, cum ar fi chestionare pentru chirurgi si pacienti.

Sursa: "Outcome Measures in Orthopaedics and Orthopaedic Trauma" by Paul Pynsent, Jeremy Fairbank &Andrew Carr